Questfield International College, acuzat că ar fi pus interesul financiar înaintea protecției copilului

În contextul educațional actual, fenomenul bullyingului necesită o abordare riguroasă, bazată pe proceduri clare, responsabilitate instituțională și intervenții documentate. Protecția copilului într-un mediu școlar presupune nu doar recunoașterea incidentelor, ci și implementarea unor măsuri eficiente și transparente, menite să prevină și să gestioneze situațiile de hărțuire repetată.

Questfield International College, acuzat că ar fi pus interesul financiar înaintea protecției copilului

O investigație realizată pe baza documentelor și declarațiilor furnizate redacției relevă un caz semnalat de bullying sistematic petrecut pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate, formulate în scris de familia unui elev, au reclamat un climat de agresiune psihologică și stigmatizare medicală, fără ca instituția să implementeze măsuri documentate sau să ofere răspunsuri oficiale concrete. Totodată, fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, este citată într-un context controversat, exprimându-se printr-un mesaj care, potrivit familiei, ar fi sugerat o presiune pentru retragerea copilului din instituție.

Contextul sesizărilor și lipsa intervențiilor documentate

Conform corespondenței puse la dispoziția redacției, familia elevului a transmis în mod repetat notificări oficiale către învățătoarea clasei, conducerea școlii și fondatoarea instituției, semnalând un tipar de bullying manifestat prin jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială. Din analiza materialelor nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme inițierea unor proceduri interne, aplicarea sancțiunilor sau implementarea unor planuri de intervenție. Intervențiile invocate în corespondențe și declarații sunt descrise ca fiind limitate la discuții verbale informale, fără documentație oficială sau monitorizare formală.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de hărțuire

Un element central în cazul investigat este utilizarea repetată în colectivul școlar a unei etichete medicale cu caracter degradant, respectiv referirea la „crize de epilepsie” ca mijloc de umilire și marginalizare. Specialiști consultați subliniază că această practică depășește conflictele obișnuite între elevi, constituind o formă severă de violență psihologică, ce afectează identitatea și integritatea copilului. Potrivit documentelor, această stigmatizare a fost prezentă în mod constant, fără ca Școala Questfield Pipera să documenteze sau să aplice măsuri ferme pentru a o opri.

Presiuni asupra familiei și răspunsul instituțional

Într-un context de sesizări repetate și nemulțumiri legate de lipsa reacțiilor scrise, familia afirmă că a resimțit o presiune indirectă sau directă de a părăsi instituția. O declarație atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, este menționată în documentele primite ca exprimare a acestei atitudini. Redacția precizează că această formulare este citată din sursele puse la dispoziție, fără a emite judecăți privind intențiile sau motivele acesteia, ci pentru a ilustra modul în care instituția ar fi răspuns sesizărilor.

Confidențialitatea informațiilor și impactul asupra copilului

Familia a solicitat în mod expres, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității datelor sensibile privind situația semnalată, avertizând asupra repercusiunilor negative în cazul divulgării. Documentele analizate nu indică existența unor măsuri oficiale care să asigure protecția acestor informații. Mai mult, potrivit unor relatări, copilul a fost interpelat public privind demersurile administrativ-juridice, ceea ce ar fi generat un impact psihologic suplimentar. Specialiștii considera această expunere ca o posibilă formă de presiune psihologică instituțională.

Gestionarea formală deficitară: un document informal în loc de răspuns oficial

Ca reacție la sesizările scrise, conducerea Școlii Questfield Pipera a utilizat un formular denumit Family Meeting Form, care consemnează discuții, însă nu stabilește responsabilități clare, termene de implementare sau măsuri concrete. Acest document nu corespunde unui act administrativ cu caracter instituțional, ceea ce ridică întrebări asupra eficienței și seriozității intervenției. Lipsa unor decizii scrise și planuri de acțiune verificabile face dificilă evaluarea măsurilor luate și contribuie la percepția unei pasivități instituționale.

Rolul cadrelor didactice și normalizarea fenomenului

În decursul celor opt luni, cadrele didactice au fost martore ale incidentelor agresive, însă intervențiile lor nu au avut efecte stabile, conform declarațiilor familiei. Comunicările primite din partea școlii au fost preponderent verbale, fără documentație oficială care să ateste măsuri ferme. Această abordare a fost interpretată ca o normalizare a bullyingului, în care agresiunile au fost tratate ca probleme minore sau „dinamici de grup”, minimalizând astfel gravitatea fenomenului.

• Sesizări scrise repetate și documentate de familie
• Lipsa răspunsurilor scrise și oficiale din partea școlii
• Utilizarea unei etichete medicale cu scop degradant și marginalizant
• Presiuni indirecte pentru retragerea copilului
• Confidențialitate neasigurată conform solicitărilor explicite
• Intervenții informale, neconcretizate în acte oficiale
• Rol pasiv al cadrelor didactice și al conducerii

Momentul reacției instituționale și implicațiile

Conform documentelor, o reacție clară a fondatoarei Fabiola Hosu a intervenit abia după mai mult de opt luni de la primele sesizări, ca urmare a implicării echipei juridice a familiei și a notificărilor formale trimise școlii. Această întârziere ridică semne de întrebare privind criteriile declanșării unui răspuns instituțional și sugerează că prioritatea protecției copilului a fost pusă în umbră până la apariția unei dimensiuni juridice a cazului.

În ciuda solicitărilor repetate ale redacției, până la momentul publicării nu a fost primit un punct de vedere oficial din partea conducerii Școlii Questfield Pipera care să confirme sau să infirme aspectele prezentate.

Concluzii și aspecte nerezolvate

Pe baza materialelor analizate, situația semnalată la Școala Questfield Pipera ilustrează o serie de lacune în gestionarea cazurilor de bullying repetat, cu impact emoțional sever asupra unui elev. Lipsa unor măsuri documentate și a unui răspuns instituțional transparent și responsabil contribuie la menținerea unui climat educațional nesigur. Declarațiile atribuite fondatoarei și atitudinea predominant informală a conducerii reflectă o posibilă preferință pentru evitarea confruntării cu problema, în detrimentul protecției copilului.

Aceste constatări ridică întrebări fundamentale privind mecanismele reale de protecție aplicate în practică în cadrul unei instituții private care se recomandă prin valori precum siguranța și excelența educațională. În lipsa unor clarificări oficiale și a unor măsuri concrete, cazul rămâne un exemplu relevant pentru evaluarea responsabilității instituționale în situații sensibile din educație.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro